“Martiriul e fericirea supremă”
rugându-mă prin Bàb la Dumnezeu
acest gând s-a desprins din Mausoleu
și s-a-nălțat deasupra-i ca o stemă
e-o arcă stacojie nu-i birumă
cea pe a cărei punte sunt și eu
“Martiriul e fericirea supremă”
gândul acesta nu este al meu
beatitudinea este extremă
dar cât de greu de dus e-acest trofeu
văzduhul tot devine rozaceu
cum nor cu nor se țese-această temă
“Martiriul e fericirea supremă”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu