Acum,
când noi bahá’íi
sărbătorim cei două sute
Ani,
de când un soare răsărit-a pe redute
Acum
putem vorbi din nou de Pace și Iubire
De
primăvară nouă ce se-așterne peste fire.
Prin
Báb
-
Tatăl ceresc deschis-a Poarta
Prin
care a intrat lumina ce ne-ncunună soarta
Chiar
dacă mult a suferit El,
Báb
a-nvins,
Că
va veni un alt Profet, El, a prezis.
Cu
Báb
s-angemănat și altă stea, Profetul
Bahá’u’lláh,
El Cel promis ne-a dat decretul
Cu
prețul multor suferințe și-a umplut menirea
Cu
credință și dor și eu i-am cunoscut și acceptat venirea.
Prin
fapte și comportament Abdul Baha ne-a demonstrat.
Ce-nseamnă
cu Pace-n suflet să fii Om adevărat.
Acum
din Scrierile lor Sfinte, l-am re-aflat pe Dumnezeu
Pe
drumul spre reînvierea lumii, am pornit și eu.
Ca
ei aș vrea să fiu. Dar cum să procedez?
Să
caut zilnic buruiana ego-ului, s-o scot, să mă creez
Mă
rog, citesc lectură sfântă, meditez, aproapele-mi iubesc.
Cultiv
virtuți umane, slujesc Creatorul și despre el vorbesc.
Și
libertatea care-nseamnă să respect legea divină,
Și
pacea cea dorită-n suflet o să vină
Iar
noi, bahaii prin Profet îndrumați de Dumnezeu.
Vom
uni Pământul și altruiști vom fi mereu.
.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu