DOR DE DUMNEZEU - Ady Lihațchi

                                                       

Cum poţi să nu-L iubeşti pe DUMNEZEU
Când ne-a creat din marea Sa iubire  
Cum poţi să nu îL aminteşti mereu
Când ne doreşte eternă fericire !

Căci pentru noi a creat Universul
Şi ne-a dat si puterea de a-l cuceri
Ca să-nţelegem pururea că Versul
E doar pentru-aL cunoaşte şi a-L preaslăvi.

A-nchis un soare-ntr-un atom
Si-un ocean într-o picătură
Şi s-a asigurat apoi că vom
Primi mereu învăţătură

Când eşti cuprins de vraja culorilor pastel
Pe care-o simţi în suflet , constaţi cu uimire
Că legătura strânsă ce ne-a unit cu EL
Este cea mai frumoasă poveste de iubire

E infinit, sensibil,e bun, frumos şi mare
E blând dar drept, e darnic şi n-are-asemănare
E iubitor şi tandru, e înţelept iar eu
Aş vrea să strig într-una :”Mi-e dor de DUMNEZEU”