In the depths of Eternity, no threshhold..., no door.
And there I languished uncertain an uncertain time,
Left alone like an unwound clock without chime...,
Left alone to consider in the silence of space,
The coalescence of matter, the appearance of place.
Yet, still I was conscious and still quite aware
Though the Placeless, the Faceless, eluded my stare.
It was then that I cried out from where no man has trod,
"Increase my wonder and amazement at Thee, O God!"
(Quote from Bahá'u'lláh's The Call of the Divine Beloved-The Seven Valleys: The Valley of Wonderment. Note 60: From a Ḥadíth.)
Străfulgerare a Eternității
Mă desprind de visul din vis...
încă mut... încă pribeag
în al Eternității abis
fără ușă, fără prag.
Acolo șovăielnic lâncezesc
un timp necitit,
ca un stricat ceasornic părăsit...
Ca să simt, în tăcerea spațiului,
coalescența materiei,
ivirea locului, părăsit.
Sunt trezit și acum conștient,
dar Fără-de-Locul, Cel Fără Chip
Îmi ocolesc privirea.
Atunci, de unde nimeni n-a pus pasul,
când nici un por din mine nu mai doarme,
îmi regăsesc și-mi înalț glasul:
" Sporește-mi mirarea și uimirea față de Tine, O Doamne!"
(Citat din Chemarea Iubitului Divin al lui Bahá'u'lláh - Cele șapte văi: Valea minunării. Nota 60: Dintr-un Ḥadíth.)
Traducere Ligia Henderson